21 mar. 2014

Ştiinţa Cimaticii şi misterioasele cercuri din lanuri

                                     
Misterul nedezlegat al cercurilor din lanuri a făcut să curgă tone de cerneală şi a umplut paginile internetului. S-au emis o serie de teorii, s-au făcut speculaţii, au apărut şarlatani cu pretenţii de autori... Dincolo de toate, scopul acestor „creaţii” nu pare încă clarificat... Şi dacă, totuşi, el este mai limpede decât ne-am imaginat? Despre asta voi şi vorbi şi voi căuta să demonstrez seriozitatea unei anumite posibilităţi... 

În introducere, aş spune că unul dintre lucrurile asupra cărora nu ar trebui să mai existe semne de întrebare este acela că  o parte dintre „cercuri" sunt de o complexitate, de o frumuseţe şi de o precizie pe care nicio echipă de „specialişti” pământeni nu ar putea să o atingă noaptea (când aceste cercuri se formează în mod misterios) şi, cu siguranţă, nici ziua. În plus, foarte multe dintre aceste agrolifesunt realizate pe baza unor proporţii care ţin de geometria sacră, o ingenioasă şi spectaculoasă combinaţie de elemente care s-au realizat fără ca tulpinile cerealelor să fie rupte! Prin urmare, chiar dacă aşa-zişii specialişti ai sistemului vor pretinde că nu sunt decât simple farse (aşa cum arheologii sistemului spun că piramida lui Kheops a fost construită cu unelte din cupru, frânghii şi scripeţi din lemn, în condiţiile în care, nici astăzi, cea mai modernă tehnologie nu permite realizarea unei construcţii similare) zâmbiţi şi mergeţi mai departe.

Şi acum să revenim la obiectul acestui articol. În ultima vreme a început să se dezvolte o ştiinţă revoluţionară, Cimatica. Potrivit demonstraţiilor acesteia, toate formele concrete, „materiale”, sunt expresia condensată şi vizibilă, pentru ochii noştri, a unor sunete sau câmpuri vibraţionale formatoare. Aşa cum spune şi fizica cuantică, totul este energie, totul este vibraţie, totul este în interconexiune; materia este doar o aparenţă. Cimatica a arătat, în experienţe simple, că nisipul aşezat pe o placă şi supus undelor vibraţionale produse de un sunet se ordonează în forme geometrice precise; forme geometrice care se modifică odată cu modificarea sunetului. Aici aveţi un prim filmuleţ de 2 minute ce demonstrează aceasta:


  Studiile făcute au pus în evidenţă şi un alt lucru, de o importanţă fundamentală: gândurile noastre sunt  energii creatoare care modelează realitatea din jurul nostru şi pe noi înşine. Cu alte cuvinte, suntem co-creatori ai realităţii şi tot ce gândim va tinde să găsească şi o expresie „materială” la fel cum, în experimentul de mai sus, sunetul „obligă” nisipul să se aranjeze în modele geometrice precise. Mai multe despre acest lucru puteţi afla din următorul filmuleţ de 4 minute:  

Din perspectiva acestor revelaţii ştiinţifice putem privi cu alţi ochi, spre exemplu, anumite elemente ale tradiţiei orientale – yantrele şi mandalele, reprezentaţii grafice pe care misticii orientali pretind că le folosesc pentru a se acorda cu anumite energii cosmice sau cu anumite divinităţi. Este vorba despre o tradiţie care a anticipat de mii de ani descoperirile Cimaticii şi care spune că niciun element al acestor reprezentări grafice nu este întâmplător şi că fiecare prefigurează un anumit fel de energie cosmică, de câmp formator... 

Prin urmare, dacă luăm în considerare descoperirile cimaticii şi tradiţia orientală, pe de o parte, iar pe de altă parte, teoria morfogenetică care ne vorbeşte pe larg despre câmpurile energetice formatoare (vezi aici un articol edificator pe această temă – Teoria Morfogenetică) nu putem exclude posibilitatea ca cei care realizează cercurile din lanuri să dorească să ne influenţeze subtil, prin marcarea planetei noastre în diverse puncte cu anumite amprente purtătoare de energie...

Cum ar putea fi posibil aşa ceva? Ei bine, în condiţiile în care totul este în interconexiune, în condiţiile în care totul se dezvoltă în Univers la „umbra” unor câmpuri formatoare, o astfel de intervenţie este cât se poate de posibilă! Folosirea simbolurilor este o ştiinţă profundă, cu implicaţii deosebite. Până la urmă, totul simbolizează ceva, totul are în spate o anumită energie care îl susţine – fie că este vorba de o fiinţă fie, fie că este vorba de un obiect neanimat. Iar o primă concluzie care se desprinde de aici este aceea că are cu adevărat importanţă dacă, de exemplu, în camera proprie avem un tablou cu un peisaj superb sau un poster cu o formaţie satanistă. Chiar şi aceste imagini sunt purtătoare de energie, o energie cu care vom interacţiona vrem-nu-vrem, dacă avem ceva în noi pe aceeaşi frecvenţă.

Revenind la cercurile din lanuri, convingerea mea este că cei care le fac (indiferent cine sunt sau de unde sunt aceştia) vor mai mult decât să îşi semnaleze prezenţa şi, eventual, să ne pregătească uşurel, pentru o întâlnire de gradul III... Planeta şi civilizaţia noastră sunt într-un punct crucial al unei transformări energetice şi la nivelul conştiinţei cum, se pare, nu a fost niciodată altcândva. Este un moment de o importanţă extraordinară, un moment de cumpănă în care suntem cu un picior în vremea Apocalipsei şi cu celălalt în Epoca de Aur a umanităţii. Este o vreme care justifică intervenţia unor inteligenţe superioare. Or, dacă aceste inteligenţe sunt cu adevărat superioare, nu doar tehnologic, ci şi în sensul de elevate şi benefice, ele nu îşi vor permite să ne facă binele cu forţa pentru că este destinul nostru şi noi trebuie să ni-l asumăm. Cu toate acestea, ele pot interveni cu subtilitate, pentru a potenţa ceea ce avem bun. Este singurul ajutor pe care, probabil, au voie să ni-l acorde. Prin urmare, există motive justificate să credem că multe dintre cercurile din lanuri reprezintă, în realitate, simboluri magice purtătoare de energie prin care planeta şi civilizaţia noastră sunt impulsionate să îşi depăşească condiţia, să treacă pe nivelul următor!...

BONUS – un filmuleţ de 2 minute cu cel mai mare desen făcut vreodată în lanurile cu cereale (530 x 450 m) 




de Daniel Roxin 

Niciun comentariu: